Astăzi, 31 august, în România și Republica Moldova se sărbătorește Ziua Limbii Române. Această sărbătoare este recunoscută și internațional, fiind pentru toți o dovadă a „conservării identității naționale prin prisma limbii”.
Limba română este o limbă romanică alături de franceză, italiană, occitană, portugheză, retroromană, sardă și, desigur, de spaniolă și catalană. Un procent de 60% din cuvintele ce fac parte din vocabularul de bază al limbii române provin din latină.
Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane, limbă de stat în România și Republica Moldova și limbă oficială și administrativă în Uniunea Europeană și Uniunea Latină. În țările vecine și în Balcani este limbă minoritară autohtonă, de uz familiar și local: Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria.
Limba română ca limbă străină se studiază în aproximativ 40 de țări din lume.
Denumirea de „rumână” sau „rumâniască” asociată limbii române este atestată în secolul al XVI-lea în scrierile mai multor călători străini, precum și în mai multe documente.
Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este Scrisoarea lui Neacșu de Câmpulung, ce datează din 1521. În acest document, Neacșu de Câmpulung îi scria judelui Brașovului despre atacurile turcilor, iar alfabetul folosit era cel chirilic.
În Palia de la Orăștie (1581) și în Letopisețul Țării Moldovei (1647) se specifică, de asemenea, termenul de limbă română. Prima publicație românească a fost Catehismul românesc, tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut. Prima tipăritură care s-a păstrat este Evangheliarul slavo-român, a lui Filip Moldoveanul (1551-1553). Prima lucrare română cu litere latine este o culegere, Cântece religioase calvine, din 1560, a episcopului Pavel Tordaşi.
Limba română este limbă oficială în România, unde 90,6% din populație o consideră limbă maternă. Româna este, de asemenea, de la 1 ianuarie 2007, una dintre limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene.