Consiliul superior de medicină legală explică de ce unii șoferi sunt depistați fals pozitivi la drugtest. Vezi care sunt substanțele care dau reacții fals pozitive

Consiliul superior de medicină legală a explicat care sunt motivele pentru care în cazul șoferilor există diferenţe între rezultatele negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal şi cele pozitive obţinute la testarea în trafic de către organele de poliţie.

Ca răspuns la recentele articole apărute în presă, referitoare la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal (comparativ cu rata de teste pozitivitate la testarea de către organele de poliție) pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi, Consiliul superior de medicină legală,  în urma consultării cu reprezentanți ai Poliției Române, dorește să facă următoarele precizări:

Testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive.

În practica națională și internațională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă și mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico – legal.

Pentru o mai bună exemplificare, reamintim – fiind de dată recentă în memoria colectivă și practica medicală – că și testările rapide făcute pe durata pandemiei pentru identificarea SARS-COV2 (care se bazau pe același principiu de detectare imuno-enzimatic) au arătat o rată de sensibilitate și specificitate de circa 80%, inclusiv recomandările OMS și ale MS – prin protocoalele naționale implementate – menționând necesitatea confirmării/infirmării unui astfel de rezultat prin teste de performanță/certitudine (RT-PCR);

Erorile raportate în studiile din literatura internațională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat (precum cel din cazul unor studii de cercetare medicală), erorile testelor rapide pe salivă putând crește și funcție de:

• timpul scurs de la consum: fie prea scurt, situație în care încă nu se excretă substanța în salivă, fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului);
• modificarea de pH a probei biologice, care  poate modifica rata de excreție sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăsește în testele de tip EMIT;
• stimularea mecanică a secreției salivare, care scade rata de excreție salivară a drogurilor;
• flora bacteriană, care modifică concentrațiile unor substanțe prezente în salivă;
• condițiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste;
• utilizarea unor substanțe care modifică rata de secreție salivară (antidepresive triciclice, antagoniști de receptori adrenergici);
• prezența în salivă a unor contaminanți, adulteranți sau excipienți ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentația obșnuită, conservanți alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc. 

Numeroase substanțe nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar pot da reacții fals pozitive precum:

1. reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
2. cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
3. barbiturice: antiinflamatorii;
4. opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.

Toate aceste reacții fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.

Trebuie de asemenea menționat că sensibilitatea și specificitatea variază mult și funcție de performanța echipamentului utilizat pentru testarea rapidă în trafic.

Examinările toxicologice efectuate în cadrul instituțiilor medico-legale sunt de confirmare, ceea ce înseamnă că ele au rolul de a identifica, cu certitudine, substanțele psihoactive consumate de șoferi, dar totodată și cataboliții lor.

Testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație.

În acest sens, pentru mărirea acurateței și selectivității metodei de testare în trafic de către Poliția Rutieră, au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Dräger, utilizate totodată și de către majoritatea polițiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă.

Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel național, omogenizând astfel diferențele observate în diverse regiuni ale țării din punct de vedere al variațiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală.

Mai mult, personalul care efectuează testarea este instruit, iar procesul de testare în sine este procedurat și respectat cu strictețe, inclusiv consemnarea consumului de către subiect a unor substanțe neinterzise, medicamente sau alimente, declarate de către producătorul echipamentului ca fiind posibil interferente asupra rezultatului, ceea ce se consemnează în procesul verbal întocmit în acest sens.

Evident, persoana care urmează a fi supusă testării are posibilitatea optării pentru efectuarea acestui test orientativ la fața locului sau de a fi condus direct la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legală;

Analizând ratele de pozitivitate funcție de grupele de substanțe psihoactive (rezultate centralizate de la 4 institute medico-legale)  au fost obținute următoarele rezultate:

• din tabelul de mai sus reiese că pentru anumite substanțe, precum cannabinoizii sau cocaina, cazurile fals pozitive sunt relative rare. Pentru altele, precum benzodiazepine sau amfetamină, procentul numărului de rezultate fals pozitive pe  teste rapide din salivă este extrem de mare. La metadonă a crescut mult numărul de cazuri fals pozitive în 2023, dar trebuie menționat că numărul de cazuri detectate este redus;

Răspunsul CSML cu privire la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal, comparativ cu rata de pozitivitate la testarea de către organele de poliție, pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi poate fi citit integral AICI (click)