Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.
În această zi Soarele trece exact la zenit pe ecuatorul terestru.
Azi începe noul an agrar, iar oamenii bat ritualic pământul cu bețele alungând frigul. “Intră frig și ieși căldură, să se faca vreme bună pe la noi pe bătătură“, se striga cu acest prilej. Este și ziua în care la țară începe aratul pământului, întrucât se consideră că după această dată temperaturile nu mai scad sub zero grade Celsius.
Echinocțiul de primăvară este și momentul din an care dictează data Paștelui. Astfel, potrivit calendarului iulian, Învierea se sărbătorește în prima duminică cu lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Cum funcționează echinocțiile și solstițiile?
Cuvântul „echinocțiu” își trage numele din termenul latin „eqi”, care înseamnă „egal” și „nox”, care înseamnă „noapte”.
Conform calendarului astronomic, există două echinocții în fiecare an, în martie și septembrie, când ziua și noaptea sunt de aproximativ 12 ore fiecare peste tot pe Pământ.
Acest lucru se întâmplă atunci când ecuatorul ceresc – o proiecție imaginară a ecuatorului Pământului pe cer – este cea mai apropiată parte a Pământului de Soare.