Nicu N. Albu s-a născut pe 2 februarie 1853, la Piatra-Neamţ. A urmat cursurile primare în acest oraș, la Şcoala de Băieţi nr. 1, și apoi pe cele secundare, la Academia Mihăileană de la Iaşi, avându-i profesori pe Ştefan Micle, Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Apostoleanu etc. A absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Alexander von Humboldt“ Berlin, fiind unul dintre primii studenţi nemţeni care au studiat în Germania.
Nicu Albu a sprijinit procesul de dezvoltare economică a județului Neamț, încurajând industria și comerțul. A contribuit direct la construirea de șosele, poduri și străzi, a liniei ferate Bacău – Piatra-Neamț și a instalațiilor industriale de pe Valea Tarcăului. A introdus iluminatul electric în Piatra-Neamț, folosind „uzina” societății „Foresta”, proprietatea lui Dimitrie Lalu. A corectat cursurile Bistriței, Cuejdiului și Borzogheanului. A amenajat parcul „Cozla” pe locul unor alunecări ale muntelui. A construit localuri de școli și a sprijinit apariția publicațiilor liberale și literare „Mișcarea”, „Propășirea” și „Munca”.
Mandatul „neuitatului primar”, Nicu Albu, 1901-1904 este sinonim cu „marea epocă constructivă”, timp în care au fost construite, Bulevardul Ferdinand, strada C.V. Andrieş şi strada Zânelor, au fost reabilitate sediile primăriei şi pompierilor, a fost înfiinţată sera de flori, a fost realizat primul blocaj de piatră al râului Bistriţa, au fost introduse iluminatul electric şi reţeaua de apă potabilă, a fost adusă gara în oraş, a fost prelungită calea ferată, a fost consolidat muntele Cozla şi s-a inaugurat parcul Cozla.
Muntele Cozla, „podoabă îndoielnică” şi o primejdie constantă pentru oraş, s-a transformat, prin ultimele lucrări ale unui „primar reformator”, într-un reper al siguranţei pentru locuitori.
La 21 mai 1897, în urma unor ploi torenţiale, muntele Cozla se surpase, acoperind drumul şi casele locuitorilor din Valea Viei. Lucrările de împădurire au început în toamna anului 1901 şi au fost coordonate de arhitectul I. Vidacov.
De la Sinaia au fost aduşi şi plantaţi 57.000 brazi, în condiţii dure, ca urmare a aridităţii terenului. Proiectul amenajării parcului este rezultatul propunerii primarului, în interesul „binelui public”, aprobat în şedinţa Consiliului Comunal, în noiembrie 1901.
Reabilitarea străzii Ştefan cel Mare, construirea unui drum în serpentină, a aleilor şi a rigolelor, zidurile de consolidare a pantelor au fost finalizate în anul 1904.
Lucrările de pavare, cu piatră cubică, trotuarele din bazalt au rezultate importante: „Drumurile şi străzile oraşului sunt conform presei locale a timpului, printre cele mai bune din ţară”
Contractul de închiriere a cazinoului din parcul Cozla, deţinut de Gh. Atanasiu, a expirat la 23 aprilie 1908. La licitaţia organizată de Consiliul comunal, Gustav Grasser a câştigat, cu preţul de 510 lei, pe an. Deşi, Grasser obţinuse prelungirea termenului de închiriere la trei ani, la 3 decembrie 1910 renunţă la contract din motive financiare.
Dezvoltarea oraşului este remarcată de N. Iorga, în vizita sa din anul 1903:
„Piatra are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer”. „Văzut noaptea, la lumina globurilor şi arcurilor electrice”, considera istoricul, oraşul este copleşitor, dar „impresia de curăţenie şi civilizaţie se menţine şi ziua”.
Sursa: Luminița Moscalu, Cotidian și mentalități. Piatra -Neamț (1864-1914)
Foto: Asociația Nicu Albu