joi, iulie 25, 2024
AcasăIMPORTANTMarele cutremur din 4 martie 1977, amintirea unei tragedii naționale

Marele cutremur din 4 martie 1977, amintirea unei tragedii naționale

Cutremurul din 4 martie 1977, imprimat în conştiinţa colectivă drept cel mai tragic eveniment de acest gen din perioada postbelică, de un puternic şoc emoţional, a produs imense pierderi umane şi pagube materiale.

Resimţit cu precădere în Bucureşti, dar şi în nouă dintre judeţele ţării, seismul a eliberat o energie distructivă, apreciată de specialişti ca fiind echivalentă cu puterea a zece bombe atomice de tipul celei trimise asupra oraşului japonez Hiroshima, în data de 6 august 1945.

Bucureştiul a fost greu lovit de intensitatea şi durata mare a cutremurului, suferind
consecinţe devastatoare.

Deja istovite de cutremurul din 10 noiembrie 1940, construcţiile care s-au dărâmat în Bucureşti, edificate îndeosebi în perioada interbelică, deşi aveau o arhitectură deosebit de valoroasă, erau realizate în condiţiile inexistenţei unor cerinţe
tehnice supuse normelor antiseismice.

La nivelul Capitalei, urmările zdruncinării telurice au constat în numeroase victime (morţi, răniţi şi sinistraţi), dar şi în distrugeri totale sau avarieri parţiale ale multor clădiri.

În acea cumplită noapte de vineri, 4 martie 1977, clădiri impunătoare din Bucureşti au fost despicate, surpate, cu etajele zdrobite sau zăceau prăbuşite pe caldarâm în mormane de moloz.

Înfăţişarea unor blocuri renumite din centrul Capitalei, precum Scala, Casata, Dunărea, Colonadelor-Continental ori Mica-Nestor, devenise amintire în mai puţin de un minut.

Marele cutremur

Cutremurul s-a produs la ora 21:22:22 cu efecte devastatoare asupra României.

A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde. Au fost 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria În orașul Sviștov trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Conducătorul României, Nicolae Ceauşescu, se afla împreună cu soţia sa Elena în Nigeria, unde participa la un dineu oficial.

Ceauşescu a fost informat de evenimentul care avusese loc în ţară, iar banchetul a fost întrerupt. Iniţial se credea că întreg Bucureştiul fusese distrus de un cutremur de 10 grade – pentru că nu existau informaţii, în condiţiile în care toate liniile de comunicare au fost întrerupte, din cauza penei de curent.

Ce titra Ziarul Scânteia după marele cutremur

„Tovarășul Nicolae Ceaușescu a examinat, în această dimineață, imediat după revenirea sa în țară, împreună cu membrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., situația existentă In diferite puncte ale Capitalei, măsurile luate pentru evitarea unor noi victime omenești și pagube materiale, modul în care se acționează pentru înfăptuirea neîntârziată a sarcinilor stabilite prin Decretul prezidențial.

Parcurgînd pe jos bulevardele Magheru, Bălcescu și Republicii, Piața Universității, strada Academiei, secretarul general al partidului s-a oprit în punctele unde seismul a provocat grele pierderi umane și materiale: blocul de la întretăierea bulevardului Magheru cu strada Nikos Beloianis, la parterul căruia se afla o cofetărie, imobilul în care se găsea o altă cofetărie — „Scala”, blocul din fața stației „PECO” de la hotel ,,Lido“, clădirea de la intersecția străzii Onești cu același bulevard, care adăpostea pensiunea „Bulevard”, blocul din apropierea Universității la parterul căruia se afla restaurantul „Dunărea”, una din clădirile de pe strada Ion ’ Ghica situate vizavi de Ministerul Comerțului Exterior, imobilul de la întretăierea străzilor Edgar Quinet și Academiei, cunoscut pentru papetăria care se găsea la parterul lui.

Sînt clădiri datînd din perioada dintre cele două războaie mondiale, ridicate de proprietari, interesați în primul rînd de cîștig și mai puțin de trăinicia construcțiilor, clădiri pe care cutremurul le-a transformat fulgerător în uriașe mormane de dărîmături.

Personalități care și-au pierdut viața în cutremurul din martie 1977

  • Toma Caragiu, actor român de teatru și film (n. 1925)
  • Alexandru Ivasiuc, prozator român (n. 1933)
  • A. E. Baconski poet, prozator, eseist român (n. 1925)
  • Savin Bratu, critic, istoric și teoretician literar român (n. 1925)
  • Daniela Caurea, poetă româncă (n. 1951)
  • Mihail Petroveanu, critic și istoric literar român (n. 1923)
  • Veronica Porumbacu, poetă și prozatoare româncă (n. 1921)
  • Mihai Gafița, critic și istoric literar român (n. 1923)
  • Alexandru Bocăneț, regizor român de televiziune (n. 1944)
  • Doina Badea, interpretă româncă de muzică ușoară (n. 1940)
  • Eliza Petrăchescu, actriță româncă de teatru și film (n. 1911)
  • Tudor Dumitrescu, pianist și compozitor român (n. 1957)
  • Ioan Siadbei, lingvist și istoric literar român (n. 1903)
  • Constantin Baciu, prozator și publicist român (n. 1911)
  • Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914)
  • Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915)
  • Filofteia Lăcătușu, solistă de muzică populară (n. 1947)
Morman de moloz rămas în urma prăbuşirii blocului Scala
Ruinele şi partea rămasă în picioare din blocul Continental
Ruinele imobilului Mica-Nestor din Calea Victoriei, vis-à-vis de Hotel Athénée Palace (Hilton)
Ruinele blocurilor din zona străzilor Ion Ghica şi Bibliotecii (actuala Ion Nestor)

Surse: „Durere si eroism. Dupa zguduitoarea noapte din 4 martie 1977”, 1980, Editura Eminescu, Bucureşti.

„4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur”, Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii”, Bucureşti

CELE MAI POPULARE