luni, februarie 26, 2024
AcasăIMPORTANTPaștele Blajinilor

Paștele Blajinilor

În fiecare an, în lunea de după exact o săptămână de la Paşti, în satele Moldovei se celebrează Paştile blajinilor. O sărbătoare ce nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc, dar pe care moldovenii o păstrează cu stricteţe, închinând-o celor dragi din familie, trecuţi în lumea veşniciei.

Este, dacă vreţi, un mod de a le trimite, măcar simbolic şi lor, Paştile, de a le vesti Învierea Domnului Iisus Hristos.

Tocmai de aceea, în această zi de luni, în fiecare sat îndeosebi, cimitirele sunt pline de oameni, veniţi la mormintele rudelor din familie cu un coş plin de bunătăţi, asemănător celui cu care merg în noaptea de Înviere la sfinţit. Astăzi, peste tot e mare agitaţie. Pentru că gospodinele prepară din nou pască, sarmale şi cozonaci, înroşesc ouă, toate urmând a fi date luni, de Paştile blajinilor, de pomană, pentru sufletul celui adormiți.

Sărbătoarea celor adormiţi

Paştile blajinilor, sărbătoare populară marcată în lunea de după Duminica Tomii, nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. Se consideră că rădăcina sărbătorii vine din credinţa creştinilor ortodocşi în Învierea cu trupul a tuturor celor ce au adormit dintre neamurile lor, în acest fel fiind explicat şi rostul parastaselor şi al pomenirilor făcute. Paştile blajinilor, care se mai numeşte şi Paştile morţilor, reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit, fie ei pregătiţi – spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare – sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Legenda populară spune că blajinii s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.

Se spune, de asemenea, că blajinii nu locuiesc în case, ci trăiesc sub umbra pomilor, hrănindu-se cu fructe. Ei se trag din seminţia lui Sift, fiul lui Adam, şi sunt oameni buni şi evlavioşi. Pentru că se roagă neîncetat lui Dumnezeu, ei sunt feriţi de păcate şi, după moarte, ajung în rai, unde petrec împreună cu sfinţii.

Femeile din Bucovina au obiceiul de a păstra în fiecare an cojile de la ouăle folosite, albe sau roşii, şi după ce au copt pasca, în sâmbăta Paştilor le aruncă într-o apă curgătoare. Plutind pe ape, cojile de ouă ajung în ţara de la graniţa raiului şi se transformă în ouă întregi, din care mănâncă blajinii, fiind vestiţi astfel că a sosit timpul să serbeze Paştile.

Tradiții și obiceiuri

In această zi batrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor. În Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pamânt, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii obișnuiau să meargă în această zi la cimitire, dând de pomană oua roșii, pască și cozonac și să pună flori pe morminte.

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al stramoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capat și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

CELE MAI POPULARE