luni, februarie 26, 2024
AcasăLOCALPetru Cimpoeșu este laureatul Premiului național pentru Proză "Ion Creangă", Opera Omnia,...

Petru Cimpoeșu este laureatul Premiului național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediția 2023

Pe 1 martie 2023, s-a desfăşurat ediţia a VII-a a Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, proiect aflat în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, cu finanțarea Consiliului Județean Neamţ. 

Gala Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, găzduită de Colegiul Național „Calistrat Hogaș,” a avut ca punct central festivitatea de decernare a Premiului, care a revenit anul acesta prozatorului Petru Cimpoeșu. Astfel, prozatorul de origine vasluiană se alătură unei întregi pleiade de laureați:  Dumitru Radu Popescu, Nicolae Breban, Eugen Uricaru, Dan Stanca, Gabriela Adameșteanu, Gheorghe Schwartz. 

Laureatul din acest an, un prozator român de certă ţinută, „care s-a impus conştiinţei publice româneşti sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public”, aşa cum menţionează regulamentul, a fost ales prin vot secret dintr-o listă preliminară de nominalizări, care i-a mai inclus, în ordine alfabetică pe: Ştefan Agopian, Val Butnaru, Radu Cosașu, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Emilian Marcu, Bujor Nedelcovici, Lucian Strochi și Varujan Vosganian.

Și anul acesta juriul a avut în componenţă critici literari și scriitori de autoritate: Ioan Holban, preşedinte, Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Mircea Chelaru, Adrian Dinu Rachieru, Constantin Dram şi Cristian Livescu.

În cadrul aceleiaşi ceremonii, în prezenţa unui public numeros, scriitorul Gheorghe Schwartz, premiatul de anul trecut, a primit din partea Primăriei şi a Consiliului Local Târgu Neamţ, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de la poalele Cetăţii Neamţ. 

Gala Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia a debutat cu sesiunea de comunicări „Ion Creangă – memorialist și povestitor nepereche”. Au participat scriitori, critici şi istorici literari: Marius Chelaru, Aurel Ștefanachi, Gheorghe Schwartz, Nicolae Scurtu, Iulian Pruteanu Isăcescu,Valentin Talpalaru, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Radu Tudorel, Neculai Muscalu.

La final, au fost lansate câteva cărţi în rezonanţă cu evenimentul: „Trădarea”, de Gheorghe Schwartz (la Editura Nona, Piatra-Neamț,  în seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză „Ion Creangă”) şi „Identitatea culturală a sufletului românesc”, de Neculai Muscalu, la Editura Academiei. Publicul prezent, format din elevi și cadre didactice din cadrul Colegiului Național „Calistrat Hogaț”, a putut viziona și Expoziția de carte a Editurii Tipo Moldova din Iași (director, Aurel Ștefanachi).

 De asemenea, în prezentarea criticului Cristian Livescu au fost recenzate cele mai recente numere ale revistei „Antiteze” apărute la Editura Nona a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț.

La succesul ediţiei a VII-a – alături de Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură „Carmen Saeculare” – au contribuit: Primăria şi Consiliul Local Târgu Neamţ, Inspectoratul Școlar Județean Neamț, Colegiul Național „Calistrat Hogaș”Piatra-Neamț, Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ, Fundaţia Culturală „Ion Creangă” din Târgu Neamţ, Asociaţia Română pentru Cultură şi Arte „Arcade” Piatra-Neamţ.

PETRU CIMPOEȘU

S-a născut în ziua de 20 ianuarie 1952, la Vaslui. A absolvit, în 1971, liceul local, apoi Institutul de Petrol și Gaze, obținând diploma de inginer (1976). A activat în domeniul profesiei sale, la Bacău.

În timpul liber, are preocupări literare, scriind și coordonând activitatea cenaclurilor din Moinești și Bacău.

În 1983, debutează în revista băcăuană „Ateneu”, cu proză scurtă.

Cea dintâi carte, „Amintiri din provincie”, apare tot în 1983. Colaborează în presă, la „Tribuna”, „Steagul roşu”,„Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Contrapunct”,  „Arc”, „Aurora”, „Cronica”, „Tomis”, „Monitorul”, „România liberă”, Suplimentul literar-artistic al „Scânteii”.

Volumul de debut, „Amintiri din provincie”, (Premiul Aso­ciaţiei Scriitorilor din laşi), grupează mici nuvele și povestiri în care viața cotidiană, așa-zis cenuşie, din diferite medii este observată din unghiul din care îi poate fi dezvăluită doza de pasiune, de fantastic, de „absurd”, de inexplicabil pe care o comportă. Dintre însuşirile comune ale textelor din acest prim volum de proză scurtă sale este de semnalat prezența unei „poante” de umor de bună calitate. 

Primul roman al lui Petru Cimpoeșu, „Firesc” (1985, Premiul Uniunii Tineretului Comunist), e compus din două părţi cu statut diferit (sub raport naratologic): un jurnal (jurnal de o zi, de fapt confesiunea retrospectivă a unui personaj, tânăra ingineră petrolistă Iunia Poenaru) şi un text cu narator impersonal, scris la persoana a treia, în care Iunia Poenaru e doar unul dintre personaje. 

Romanul e reprezentativ pentru proza înregistrării minuţioase a detaliilor vieţii de zi cu zi şi a micilor reflecţii pe care le suscită. Autorul reconstituie cu relief şi autenticitate viaţa de şantier, mai precis spus, viaţa la o schelă de extracţie petrolieră, mica „colonie” izolată, undeva, în Moldova. E un univers închis, „fără orizont”, banal, al gesturilor repetitive şi comune.

Dintre atributele optzecismului, Cimpoeșu privilegiază autenticismul, culti­vând investigarea cotidianului. Abordarea nu e însă nicidecum minimalistă: personajul diarist, apoi naratorul auctorial disecă fenomenalul, fac psihologie discursivă, verbalizează, inter­pretează şi semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruşte – dar plauzibile, spre contemplarea „filosofică” a generalităţilor, a sensului existenţei, a legităţilor şi semni­ficaţiilor

În „Erou fără voie” (1994, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi), un scriitor îi cere unui personaj „real”, care a supravieţuit, mutilat, unui grav accident (a căzut din tren, nu se ştie dacă din nebăgare de seamă, voit ori împins de cineva, şi a trebuit să-i fie amputat un picior), să scrie un roman despre această experienţă şi împrejurările în care a avut loc. Procedeul e „preluat” de la Camil Petrescu, dar e practicat de pe o „bază teoretică” înnoită, proprie prozei anilor ’80.

Petru Cimpoeșu a dat, prin „Povestea Marelui Brigand” (2000), unul dintre solidele romane postmoderne din literatura noastră. Asemănarea lui relativă cu romanul parabolic şi utopic îi ascunde în parte această identitate rară, totuşi depistabilă: nu vehiculează o alegorie univocă, nu se sprijină şi nici nu încearcă să acrediteze vreo „Mare Naraţiune Totalizatoare şi Raţionalizată”, de genul acelora considerate caracteristice pentru modernism. „Povestea Marelui Brigand” este un roman antirealist, elaborat cu instrumentar, recuzită şi tehnică de aparenţă „realistă”, puse în operă cu virtuozitate. 

Somon Iiftnicul (2001, Premiul Uniunii Scriitorilor) este un „roman al perioadei de tranziţie (anii ‘90 ai secolului al XX-lea), prezentând o largă deschidere spre cele mai acute probleme ale actualităţii. 

SCRIERI: „Amintiri din provincie”, Iaşi, 1983; „Firesc”, Bucureşti, 1985; „Erou fără voie”, Bacău, 1994; „Un regat pentru o muscă”, Botoşani, 1995; „Povestea Marelui Brigand”, Cluj-Napoca, 2000; „Simion liftnicul”, Bucureşti, 2001.

(Academia Română – „Dicționarul General al Literaturii Române, vol. II (C-D)”, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004)

CELE MAI POPULARE