miercuri, mai 22, 2024
AcasăIMPORTANTPrezentarea formațiilor participante la Festivalul „Steaua sus Răsare”, ediția numărul 53

Prezentarea formațiilor participante la Festivalul „Steaua sus Răsare”, ediția numărul 53

Miercuri, 27 decembrie 2023, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 53-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”.

Începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului –Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură –Teatrul Tineretului, va avea loc parada formaţiilor participante, urmată de spectacolul acestora (ora 17:00) pe scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.

Programul artistic al ediției curente a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” va culmina cu spectacolul extraordinar „POVESTE DE IARNĂ. „Lupii lui Calancea”, însoțiți de „Urșii” din Asău, vor încălzi sufletul românilor într-un concert de neuitat care va aduce în inima tuturor mai multă căldură, mai multă bunătate și multitudinea de amintiri a datinilor neamului nostru.

Acest eveniment excepțional este programat a începe la ora 19:00.

Scurt istoric al Festivalului

În decembrie 1969 debuta la Piatra-Neamţ o manifestare care ani de-a rândul, în perioada de dinainte de 1989, a fost cunoscută sub titulatura de Alaiul de datini şi obiceiuri. Ulterior, evenimentul, devenit unul foarte aşteptat de mii de nemţeni, avea să-şi schimbe denumirea.

Astfel că din 2009 manifestarea este cunoscută ca Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”,denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.

Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii s-a desfăşurat an de an, neîntrerupt. Aşa se face că tradiţionala întâlnire a alaiurilor de datini şi obiceiuri de iarnă a atins ediţia jubiliară, a cincizecea, în anul 2018.

Pe parcursul celor peste cinci decenii, fondul manifestării a rămas mereu acelaşi, la Piatra-Neamţ, în fiecare lună decembrie se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.

Pietrenii au avut ocazia să urmărească cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri.

Cetele de colindători, urători şi mascaţi şi-au întâmpinat mereu publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.

BANDUL „LUPII LUI CALANCEA”

Este creația producătorului, compozitorului și chitaristului basarabean Alex Calancea.

După absolvirea Conservatorului din Chișinău, Alex Calancea face primele turnee, în calitate de basist, prin Europa, Asia, cu un proiect de jazz fusion. Continuă, apoi, cu un proiect pop-rock, având colaborări importante cu producători prestigioși din Los Angeles, printre care Jack Jaseph Puig.

Întors din S.U.A. în Republica Moldova, își creează propriul band care-i va purta numele și va deveni un proiect de referință a muzicii de calitate de peste Prut. Muzica sa este un tribut adus marilor artiști, prin concertele „Amintire de iubire”, „Alex Calancea și prietenii”. Este producător al filmului documentar „Bucurie de Noroc la Orizont de Plai”.

După această etapă, Alex Calancea se inspiră din folclorul autentic din Republica Moldova, urmând colaborări numeroase de succes cu Orchestra „Lăutarii” condusă de Nicolae Botgros, Orchestra Fraților Advahov, precum și cu orchestre simfonice din România.

Primul album de creație proprie îl realizează în anul 2016, axat pe instrumentul său (chitară bas), album denumit „Basul Capricios”, inspirat din locurile în care a copilărit, melodiile fiind cu influențe funk, folk, clasic și jazz.

În paralel, Alex Calncea creează proiectul pop-rock „RUPT”, muzicianul devenind și producătorul mai multor artiști basarabeni.

La sfârșitul anului 2017 se naște cel mai recent proiect al său, „Alex Calancea și Lupii”, proiect ce aduce în prim-plan motivele, baladele și poveștile haiduciei, aduse pe ritmuri contemporane, fuzionate cu folclor.

URŞII DE LA ASĂU (BACĂU)

Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti.

Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă.

Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. 

Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” AL CENTRULUI PENTRU CULTURĂ ŞI ARTE „CARMEN SAECULARE” NEAMŢ

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească.

De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti.

În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Loveci (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Cracovia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei. Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.

Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării.

Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul.

Conducerea muzicală – Denis Samson, iar cea artistică aparține coregrafului Dedilia Popovici.

CELE MAI POPULARE